Evenimente din 2011

AMR la Sala Orizont

„Institutul Memorialul Revoluţiei păstrează imaginea unui timp şi a unei istorii. Datorită acestor cărţi, istoria adevărată nu va putea fi uitată”. Cu aceste cuvinte a deschis profesor dr. Cornel Ungureanu vineri, 9 decembrie 2011, la sediul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timiş, în sala de cenaclu a revistei Orizont, cea de a doua lansare de cărţi dedicate Revoluţiei, scoase de sub tipar de Editura Memorialul Revoluţiei 1989.

Într-un cadru festiv s-au lansat volumele Născuţi în lanţuri, Incursiune în istoricul instituţiilor participante la reprimarea Revoluţiei Române din 1989. Timişoara – Decembrie 1989, Victimele Revoluţiei. Timişoara 1989 şi nr. 9 al buletinului ştiinţific şi de informare Memorial 1989.

Volumul Născuţi în lanţuri, coordonat de jurnalistul Lucian-Vasile Szabo, este un document care analizează reflectarea Revoluţiei de la Timişoara pornind de la presa locală şi naţională până la ecourile acesteia în presa internaţională, în timp ce Incursiune în istoricul instituţiilor participante la reprimarea Revoluţiei Române din 1989. Timişoara – Decembrie 1989, al cărui autor este Gino Rado, directorul editurii noastre, constituie o prezentare a principalelor aparate represive care au aservit regimul comunist. De fapt, cartea debutează cu un scurt istoric al Partidului Comunist Român, fiind prezentate, în continuare, structurile Ministerului de Interne şi ale Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv unele acte normative din decembrie 1989.

Victimele Revoluţiei. Timişoara 1989 este o colecţie de documente selectate de generalul Romeo Bălan, care se adresează, în primul rând, tuturor celor ce minimalizează meritele Revoluţiei  şi neagă existenţa victimelor.

În nr. 9 al revistei noastre, Memorial 1989, continuăm seria studiilor, din care îl menţionăm pe cel semnat de Lucian-Vasile Szabo, Adevărul în halat alb e, uneori, pătat…, în care jurnalistul rememorează episoade petrecute în perioada Revoluţiei în spitalele timişorene şi ulterior, când s-a constituit comisia de analiză a evenimentelor  ai căror protagonişti au fost răniţii, medicii şi anchetatorii securişti, relevând dificila muncă de scoatere la lumină a adevărului. Tot la secţiunea Studii se încadrează materialul semnat de Cristina Tudor, Ecoul Revoluţiei Române din 1989 şi reacţia statelor lumii, în care sunt trecute în revistă cele mai importante ştiri de presă privitoare la evenimentele din Decembrie 1989 din România.

Revista cuprinde,  de asemenea, opinii şi atitudini, relatări despre viaţa ştiinţifică, articole care vizează Revoluţia şi comunismul cu ororile lui, recenzii de carte, relatări despre activităţile noastre: lansări de carte, evenimente culturale (vernisaje, simpozioane), evenimente sportive şi, bineînţeles, nu în ultimul rând, proiectele pe care ni le propunem ca obiective  realiste şi realizabile.

Articolele sunt semnate, pe lângă cele două nume deja amintite, de Dumitru Tomoni, Gino Rado, Cornel Florin Seracin, Liza Kratochwill, Adina Hornea Abruda, Loredana Tănasie şi… subsemnata.

 Cele patru cărţi lansate de Editura Memorialul Revoluţiei 1989 sunt rodul unei munci elaborate, bazate pe studiul documentelor şi al articolelor despre Revoluţia din Decembrie 1989, o întreprindere necesară, ce vine în sprijinul istoricilor, cercetătorilor şi, de ce nu, al simplilor cetăţeni, pentru a contracara campaniile de dezinformare din mass-media.

Simona MOCIOALCĂ

Şi a venit vremea primei lansări…

Candelă împotriva timpului  la editura Memorialul Revoluţiei 1989

Vineri, 30 septembrie, la ora 12.00, sala de cenaclu a Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România şi a revistei Orizont a fost plină până la refuz.  Moment de emoţie deosebită, fiindcă am păşit cu dreptul pe piaţa editorială, aprinzând o adevărată Candelă împotriva timpului.         

Volumul Candelă împotriva timpului cuprinde peste 60 de interviuri despre Revoluţia Română din Decembrie 1989, date de revoluţionari, rudele victimelor şi alte personalităţi, printre care: László Tőkés (europarlamentar), Lorin Fortuna (preşedintele Frontului Democratic Român înfiinţat în 1989), Francisc Bárányi (fost ministru al Sănătăţii), Claudiu Iordache (membru FDR, directorul Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989), Ilie Stepan (muzician, formaţia „Pro Musica”), Virgil Hosu (preşedinte ALTAR), Viorel Sasca (consilier judeţean), Marius Mioc (arestat în Revoluţie), Adrian Oteliţă (orfan din Revoluţie), Costel Balint (arestat în Revoluţie, fost preşedinte al Comisiei pentru Cinstirea Eroilor Revoluţiei), Constantin Duma (fotoreporter la Agerpres), Traian Orban (rănit în Revoluţie, directorul general al asociaţiei Memorialul Revoluţiei), Petre Petrişor (avocat, fost preşedinte al Tribunalului Timiş), Ioan Olaru (director regional la Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii), Bogdan Herzog (fost redactor şef la Radio şi TVR Timişoara).

Autorii, Titus Suciu şi Vasile Bogdan, sunt, aşa cum îi numeşte criticul literar Cornel Ungureanu, „doi dintre cei mai harnici scriitori timişoreni”. Titus Suciu s-a preocupat îndelung de aspectele Revoluţiei din Timişoara prin Lumea bună a balconului şi Reportaj cu sufletul la gură şi „revine în dialogurile sale cu Revoluţia din Timişoara şi cu personalităţile care au dat sens Timişorii de astăzi”, a subliniat, în continuare, Cornel Ungureanu în prezentarea făcută cărţii.

„Cartea nu e semnată de doi istorici, de doi comentatori foarte îndârjiţi ai fenomenului politic”, a menţionat Titus Suciu, „cartea reprezintă exerciţiile noastre de admiraţie pentru Timişoara ’89, a fabulosului 1989”.

Celălalt autor, realizatorul TV Vasile Bogdan, declară în volum că „filmul respiră, o spun alţii, nu noi, autenticitate, corelaţii logice, viziune globală, dar şi detalii relevante, căldură umană. Intervievaţii – cărora nu pregetăm să le mulţumim – s-au implicat cu admirabilă bunăvoinţă în munca noastră, au venit la filmări, dacă a fost nevoie, şi-a doua oară, au acceptat să vorbească despre dramele lor, chiar dacă retrăirea acelor stări îi afecta sufleteşte. A rezultat, de aceea, un film sincer, deschis, din care se poate deduce că revoluţionarii au fost şi au rămas oamenii de până atunci, în acele zile eroi, acum concitadini preocupaţi de problemele vieţii, ca oricare dintre noi.

Prezent la eveniment, Traian Orban, directorul general al Asociaţiei Memorialul Revoluţiei, a subliniat că „este jenant şi revoltător că multe televiziuni libere promovează dezinformarea, că Revoluţia Română au făcut-o agenţii străini, turiştii sovietici şi alţi duşmani sau mai ştiu eu ce indivizi; ignoră istoria trăită de timişoreni. Munca noastră este cea de recuperare a istoriei timişorenilor, de informare publică, de cercetare, de documentare despre acest eveniment care a schimbat destinele României”.

În carte interviurile sunt publicate integral, în timp ce în serialul televizat, din 2865 de minute filmate nu au intrat decât câteva sute, asamblate profesionist şi împărţite în 8 episoade tematice: I. Prin negura roşie; II. Noaptea în care s-a născut Visul; III. Treptele Golgotei, partea I; IV. Treptele Golgotei, partea a II-a; V. Singuri împotriva dictaturii; VI. Ziua în care Dumnezeu a pogorât la Timişoara; VII. Atunci ne-am mântuit de frică; VIII. „Comunismul s-a născut pe Neva şi s-a înecat în Bega”.

În acelaşi context a avut loc şi deschiderea anului literar 2011-2012, cu festivitatea de primire a noilor membri în Uniunea Scriitorilor: Doru Arăzan, Laura Cheie, Gylai-Korpos Istvan, Constantin Mărăscu, Vasile Petrică, Mirel Radu Petcu şi Monica Stănilă, precum şi cu sărbătorirea scriitorului Cristea Sandu Timoc, care a împlinit venerabila vârstă de 95 de ani.

Reunind mai multe evenimente marcante, deschiderea anului literar 2011-2012 devine astfel una specială, „pentru o Timişoară care există şi trebuie să existe în istorie şi în cultură”. Este vorba, după cum constata Cornel Ungureanu, preşedintele Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, de o istorie corectată cu „fiecare dintre cărţile acestea, care aparţin unei memorii pe care un muzeu o întreţine cu vitalitate”, afirmaţie care ne onorează şi ne obligă, totodată.

Simona MOCIOALCĂ